MOLDOVA, ACUM

”Dacă noi, ca europeni, vrem să supraviețuim politic și economic (în competiția) cu superputeri ca Statele Unite și China, (ei bine) nu o (să) putem face (acest lucru) fără potențialul Rusiei. Avem nevoie de potențialul ei (al Rusiei) ca piață și, mai cu seamă, de resursele ei.”[1]

Gerhard Schroeder, fost cancelar al Germaniei

 

Duminică, 9 iunie 2019, Chișinău. Cu o zi înainte, socialiștii președintelui moldovean Igor Dodon și pro-europenii Maiei Sandu și ai lui Andrei Năstase din blocul politic ACUM semnaseră acordul de dezoligarhizare al țării, au ales-o pe socialista Zinaida Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului și au numit guvernul condus de Maia Sandu.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (într-o formulă care, din fericire, astăzi nu mai există și care s-a dovedit total aservită intereselor oligarhului numărul 1 al Moldovei, Vladimir Plahotniuc) a emis mai multe decizii prin care a dispus dizolvarea Parlamentului și a pronunțat ca neconstituționale actele emise de Parlament în 8 iunie ac..

În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău mii de susținători ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), aduși cu miile din toate colțurile țării, îl înconjoară pe Vladimir Plahotniuc și pe alți apropiați ai săi, care fac o baie de mulțime, și strigă: ”Dodon e trădătorul!Continue reading “MOLDOVA, ACUM”

Advertisements

PONTUS EUXIN, O TEODICEE MARINĂ ȘI SOLARĂ

Ei nu au un Apollo, un Jupiter, un Marte,/ la care să se-nchine pe rând, în ceasul greu/ şi nu clădesc altare peste credințe sparte,/ Cel Bun şi Drept, Zamolxis, le este unic zeu…

Publius Ovidius Naso – Epistulae ex Ponto

 

La Pontus Euxin poți să fii localnic, ori de nu, atunci turist, pelerin ori, firește, marinar. Marinari noi cu siguranță nu suntem, dar parcă nici turiști n-am fost și nici pelerini. Localnici nu se poate, pentru că altele ne sunt rădăcinile și locul viețurii. Dar ce-am fost atunci, rămâne întrebarea, și cum s-o descâlcim? Călători pur și simplu, oare, să fi fost și cu asta să spun că am tranșat chestiunea?

În călătoria sa din Cuba, așa cum descrie în volumul de antropologie borgesiană (pentru că Jorge Luis Borges l-a însoțit pe cale) Hotel Ambos Mundos[1] Vintilă Mihăilescu, s-a pomenit întrebându-se oarecum la fel ca noi (deși mai degrabă cred că a fost invers) ce anume caută domnia sa în insula din Caraibe: o fi pelerin, o fi turist, o fi antropolog în exercițiu, nimic din toate acestea și totul la un loc?

IMG_20190603_123142Pontus Euxin al nostru este astăzi o zonă a contrastelor, deci vie. Acolo se vede cu ochiul liber cum moare o lume, lumea turismului muncitoresc dictat ideologic, cu hoteluri părăsite pe care nu le mai vrea nimeni, dar se naște o alta prin minunate vile pierdute în pădurici de pin, din care plaja se așază întâi leneș la soare, pentru ca apoi să se arunce în mare.

Ideea ideologizării vacanțelor pentru Arbeiterklasse în stațiuni mamut, cu hoteluri uriașe, se pare că i-a venit mai întâi lui Adolf Hitler, șeful Partidului Nazist, cel care a dispus ridicarea între anii 1936 și 1939, pe insula Rügen, a complexului turistic Prora, ce ar fi trebuit să găzduiască cel puțin douăzeci de mii de oameni o dată. Continue reading “PONTUS EUXIN, O TEODICEE MARINĂ ȘI SOLARĂ”

SIBIU: PROLOG SAU EPILOG EUROPEAN?

Am dovedit că și în situații de criză suntem solidari. Am depășit împreună situații cum a fost criza financiară sau situația migrației, dar trebuie să dezvoltăm proiectul european într-unul care durează. O singură țară nu poate rezolva problemele globale în lume.

Angela Merkel

 

La ora la care scriu alegerile europarlamentare tocmai s-au încheiat, iar veștile aduse de exercitarea votului europenilor nu sunt, în opinia mea, deloc rele. Europenii, iar românii nu au făcut excepție, s-au prezentat la vot în număr rezonabil, dovedind interes pentru viitorul Uniunii. Anumiți comentatori și observatori prefigurau schimbări de esență în structura viitorului Parlament European, date de o creștere dramatică a impactului euroscepticilor; dar alegătorii au avut o altă părere.

În ceea ce privește scăderea influenței pe care popularii și socialiștii o vor avea asupra Parlamentului European, pentru că nu mai pot forma o majoritate împreună și vor trebui de voie, de nevoie să extindă negocierile către liberali și verzi, eu unul cred că este o veste excelentă; iar alegătorul european va culege astfel roadele deciziei de a se implica în viitorul Uniunii, așa cum și-a și dorit.

PROIECTUL EUROPEAN VĂZUT DIN CETATEA MEDIEVALĂ A SIBIULUI

Onorant pentru România, în 9 mai 2019 la Sibiu a avut loc un summit informal al Consiliului European, care a reunit 27 de șefi de state și guvern din cadrul Uniunii și în marja evenimentului chiar și pe ministrul de externe al Marii Britanii, Jeremy Hunt. Agenda summit-ului a fost legată de la bun început de viitorul Uniunii Europene, doar că ar fi trebuit să fie o reuniune care să creioneze viitorul fără Marea Britanie, dacă ar fi găsit calea de ieșire.

Ori, dacă ieșirea britanicilor nu s-a produs, obiectivul inițial al summit-ului de la Sibiu a devenit mai degrabă lipsit de substanță și s-a găsit alternativa de a-l lega de Agenda Strategică 2019 – 2024, precum și formula, la care a participat se pare nemijlocit și Klaus Iohannis, președintele României, de a creiona o Declarație de principii sub forma unui decalog, care a fost adoptată la summit. Declarația, pe care am transpus-o într-o succintă analiză grupând-o pe trei teme ale viitorului, se regăsește mai jos, în tabelul 1. Continue reading “SIBIU: PROLOG SAU EPILOG EUROPEAN?”

Adevărul.ro: “A fost un mentor şi un exemplu”

Joi seara a avut loc lansarea asociaţiei „Ambasador Mihnea Constantinescu”, găzduită de ambasadorul Israelului în România, David Saranga. La eveniment au participat numeroşi politicieni români care l-au cunoscut pe ambasadorul Mihnea Constantinescu, considerat unul dintre cei mai respectaţi diplomaţi ai României. Printre invitaţi s-au numărat Adrian Năstase, Mircea Geoană, Ana Birchall, Victor Ponta, Petre Roman şi Călin Popescu Tăriceanu.
„Aceasta este o seară specială. Lansăm împreună asociaţia Mihnea Constantinescu. Mihnea Constantinescu va rămâne în amintirea noastră drept un prieten adevărat al poporului evreu. Dar nu numai asta. Fiecare persoană dintre noi are o amintire cu Mihnea. Eu ţin minte prima dată când noi ne-am întâlnit, era în anul 1995, la Ierusalim, când l-a însoţit pe domnul ministru de Externe Adrian Severin. Am început să vorbim şi încet, încet am devenit prieteni. […] Întotdeauna Mihnea a fost acolo, uşa lui era deschisă atunci când am avut nevoie. După ce am primit mandatul de ambasador, l-am anunţat că vin, mi-a răspuns într-un mod foarte prietenos, ca de obicei, şi ar fi trebuit să ne întâlnim aici, în România.
Din nefericire, nu am reuşit să-l revăd. Mihnea a fost un mentor şi un exemplu pentru multe generaţii de diplomaţi. Sunt sigur că fiecare dintre noi îi suntem recunoscători pentru valorile pe care ni le-a transmis, precum şi pentru toţi anii de muncă prin care a definit rolul României la nivel internaţional. Va rămâne unul dintre cei mai respectaţi ambasadori, un exemplu de profesionalism şi diplomaţie şi un exemplu de umanitate şi educaţie. Proiectele sale nu vor rămâne doar în memorie, ele sunt implementate în fiecare zi.

Continue reading “Adevărul.ro: “A fost un mentor şi un exemplu””

CU CE SE MAI OCUPĂ ELEFANTUL ROȘU DIN CAMERA VECINĂ

”România poate juca un rol activ în promovarea politicilor de reformare a administrației publice, de menținere a statului de drept (…) dacă România și-ar asuma ca prioritate în timpul Președinției stabilitatea și securitatea la frontierele UE, ar avea interesul de a găzdui summitul Parteneriatului Estic din 2019, consolidând astfel interesele geopolitice ale UE și putând da un nou impuls parcursului european pentru Moldova și Ucraina.”

Europuls[1]

 

Aprilie 2019, undeva în nordul țării, foarte aproape de granița României cu Ucraina. Un elicopter K26 zburând foarte jos, peste vârfurile arborilor, pătrunde în spațiul aerian al țării dinspre Teresva și, înainte de a ajunge în apropierea Săpânței, aruncă încărcătura de contrabandă și dă să se întoarcă pe direcția Bedevlia, dar aparatul de zbor nu ia suficientă altitudine și nu poate evita contactul cu liziera, prăbușindu-se în câteva secunde într-un zgomot înfundat de mecanisme frânte.

Este încă noapte și, pentru că a avut grijă să intre în România zburând sub plafonul de 100 de metri, pilotul Dimitri Evghenevic Kostikov a reușit performanța nedorită ca, deși grav rănit, să nu poată fi ajutat pentru că nimeni dintre cei care l-ar fi putut ajuta nu știa că s-a prăbușit, nici măcar autoritățile române de frontieră.Kostikov

Contrabandiștii au ajuns rapid punctul de întâlnire, au ridicat marfa și au dispărut grabnic, lăsând cât mai puține urme. Unii erau ucraineni, alții români, dar niciunul nu punea preț pe virtutea omeniei. Mai degrabă pe instinctul primar de conservare, care le spunea că autoritățile se poate să fi fost alertate și patrulele poliției de frontieră erau pe aproape, așa că s-au îngrijit să transporte rapid încărcătura de la locul incidentului, urmând ca de soarta pilotului să aibă grijă Cel de Sus.

Din păcate, autoritățile române n-aveau habar că o aeronavă străină intrase ilegal în România, nici că se consumase o scenă infracțională gravă și, bineînțeles, nici că aventurierul pilot Dimitri Evghenevic Kostikov, adjunctul șefului piloților militari de elicoptere din Minsk, era în agonie. Așa că, în vreme ce familia îl aștepta să se întoarcă acasă mai bogat cu câteva mii de dolari, iar grănicerii români completau hârtii sau așteptau schimbul, imprudentul pilot se stingea în frigul zorilor. Continue reading “CU CE SE MAI OCUPĂ ELEFANTUL ROȘU DIN CAMERA VECINĂ”

PETRILA, PLANETA LUI ION DEZIDERIU SÎRBU

Blaga (acum) mă considera o inteligență — investiție a Literelor române. Punctul lui de vedere este următorul: Ai avut cea mai fantastică viață, ai cunoscut tot ce e românesc. Ai fost iubit de profesorii tăi, te-au învățat toate limbile de care ai avut nevoie. Craiova nu e un loc de pedeapsă, e un spațiu ideal de singurătate creatoare, de sinteză a vieții tale risipite și risipitoare. Trebuia să te închidem, trebuia să te trimitem în exil, trebuia să te însurăm cu Lizi — altfel ți-ai fi împrăștiat zestrea toată. Așa te-am adunat; îți mai dăm câțiva ani, poate iese ceva de capul tău.

I. D. Sîrbu[1]

 

Valea Jiului este un loc de poveste între munți. Poți descoperi plaiurile sale așa cum o fac ciobanii locului, adică momârlanii, pornind cu mioarele de la Jina sau Păltiniș, pe lângă Tăul Bistra sau Oașa, peste culmile Șureanului, pe lângă Vârful lui Pătru, coborând apoi în Răscoala și Cimpa către Petrila, locul de baștină al scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu.IDS

Dar la fel de bine îți poți abatele turmele din luncile Dunării în sus pe Jiu, pe lângă Tismana, peste vârfurile Munților Vâlcanului, pe lângă Straja, către Paroșeni apoi spre Dealul Babii ori către Petroșani, pe care traversându-le, să lași oile libere prin Cheile Roșiei sau Cheile Tăii să coboare apoi tot către Petrila lui I. D. Sîrbu.

Dar cine mai știe de nu vii cu turmele pe Olt în sus, caz în care, de n-o apuci către Polovragi, atunci musai ai apucat-o către Voineasa și, pe la Obârșia Lotrului, cazi în Lonea sau direct în Petrila, din nou în colonia minerească în care a văzut lumina lumii cu ochii de copil același I. D. Sîrbu. Continue reading “PETRILA, PLANETA LUI ION DEZIDERIU SÎRBU”

ACOLO UNDE AM GĂSIT LUMINA NORDULUI…

”Ei bine, nimic nu-nseamnă ce văzut-ai umblând lume, nimic nu prețuiește din ce-ai auzit anume.”

Omar Khayyam (Rubaiate)

Sfârșit de aprilie la Marea Baltică, sub un soare văratic: așezați pe cheiul canalului Sydhavnen, aproape de podul Langebro, privim la tinerii Copenhagăi care fac sărituri în apă și se bucură de căldura zilei. Ne consultăm notițele și hărțile pentru că am decis să pornim către suburbiile din nordul orașului, spre cartierul Ordrup (municipalitatea Gentofte, cum se numește oficial suburbia), unde urma să căutăm strada Kollegievej care, la intersecția cu strada Ordruphøjvej, descoperă vederii frumoasa biserică catolică din cărămidă roșie Sfântul Andrei.IMG_20190426_180258

Biserica Sfântul Andrei din Ordrup, citiserăm noi, găzduiește în fiecare weekend comunitatea românilor din Copenhaga și nu numai; de multe ori și românii din foarte apropiatul oraș suedez Malmö vin aici duminica la biserică pentru a asista la slujbele Parohiei Ortodoxe a românilor din capitala daneză. Continue reading “ACOLO UNDE AM GĂSIT LUMINA NORDULUI…”